Descoperă Galați

Municipiu de reședință al județului cu același nume, orașul Galați este unul dintre cele mai importante centre economice din Moldova și din România, situându-se pe locul al optulea din țară ca număr de locuitori, iar poziția sa geografică a avut un rol determinant în dezvoltarea acestuia. Aflat la întalnirea a trei regiuni istorice ale României (Dobrogea, Muntenia, Moldova), și în prezent la frontiera triplă sudică cu Republica Moldova și Ucraina, protejată la sud de Dunăre, la confluența râurilor Siret (la vest) și Prut (la est), aproape de Lacul Brateș și la doar 80 de km de Marea Neagră, orașul Galați devine evident însemnat în acest context de importanță strategică economică, comercială și politică. Având relieful particular atât al Câmpiei Române, cât și al Podișului Moldovei, Galațiul este caracterizat de înălțimi domolite, cuprinse între 310 metri la nord și 5 metri la sud care împreună cu Lunca Dunării, a Siretului și a Prutului conferă un aspect specific acestei zone.

Descoperirea unor fragmente de ustensile din perioada neolitică relevă faptul că așeazarea în aceste zone este străveche și continuată apoi de romani, datorită apropierii castrului roman de la Barboși, iar prima menționare documentară a orașului Galati, pe atunci târg, datează din 1445, într-un act semnat de domnitorul Ștefan al II-lea. Pe parcursul secolelor următoare, deși orașul a suferit atacuri și incendieri din partea otomanilor și a rușilor, acesta a început să prospere datorită faptului că era singurul port al Moldovei cu rol important în comerțul intern și de tranzit cu țările germane, dar și în cel polono-turc, urmând ca apoi, treptat, puteri occidentale precum Franța, Anglia și SUA să-și deschidă consulate la Galați. De asemenea, Galați a avut o relevanță deosebită în construcția de nave militare de mari dimensiuni. În 1837, Galațiul dobândește statutul de port liber (până la 22 decembrie 1882), iar după războiul Crimeei devine, împreună cu Sulina, sediu al Comisiei Europene a Dunării, cunoscând ulterior o creștere considerabilă în comerțul cu cereale și cherestea, și fiind în 1930 al cincilea oraș ca mărime din Regatul României.

Distrugerea provocată de al Doilea Război Mondial și reconstruirea succesivă în timpul regimului comunist, în special datorită combinatului siderurgic, marchează o nouă etapă în viața comunității gălățene. Varietatea culturală locală, formată din armeni, greci, turci și evrei, oferă posibilitatea de cunoaștere a științelor, artelor, istoriei în principalele centre culturale ale orașului, precum Muzeul de Științe ale Naturii, denumit deasemeni Grădina Botanică, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”, Muzeul de artă vizuală, în lăcașurile de cult ca biserica fortificată „Sfânta Precista", Catedrala Arhiepiscopală Dunărea de Jos - Sfântul Ierarh Nicolae și Sfântul Andrei, sau prin manifestările artistice în Teatrul Dramatic "Fani Tardini" sau Teatrul Liric “Nae Leonard”.

Oriunde în oraș, în parcurile amenajate cu statuile marilor personalități românești, pe bulevardele vii cu cafenele moderne sau presărate cu clădirile istorice și monumentele evocatoare nobleței spiritul românesc, municipiul Galați este un oraș care oferă posibilități incitante, interesante și bine venite atât locuitorilor cât și vizitatorilor săi.